CURS DE AYURVEDA

BUCURESTI

str. Otesani nr. 16

in fiecare marti

ora 18.00

ACASĂ

IMAGINI

ACTUALITĂȚI

ARTICOLE

ANUNȚURI

MATERIALE

CONTACT

 Referate

Ghimbirul

Papadia

Sanzienele

Merele

Culoarea plantelor

Apele sulfuroase

Consumul de carne

Remedii pentru copii (1)

Remedii pentru copii (2)

Despre suflet

 

 

 

 

 

 

 

 

 DECEMBRIE 2012

 

SÂNZIENELE

Galium verum

 

În tradiția multor popoare noaptea de sânziene (23 spre 24 iunie) e o noapte magică,în care Porțile Cerului se deschid și zânele coboară pe pământ iar Sânziana, floarea cu nume de zeiță, este considerată o plantă magică, folosită din timpuri străvechi în descântece și leacuri.

 

Numele sânzienei provine probabil din latinescul ‘ Sancta Diana’ iar popular planta mai e denumită închegătoare sau smântânică, pentru proprietatea ei de a coagula laptele , proprietate evidențiată și de denumirea științifică a genului:  ’Galium’ provenit din grecescul ‘gala’ ce înseamnă ‘lapte’.

 

Tradiția spune sânzienele au puterea de a îndepărta răul și boala. În trecut se puneau flori de sânziene în patul femeilor ce urmau nască, pentru se considera astfel vor avea o naștere mai ușoară; există legende ce spun în ieslea în care s-a născut Isus erau, în loc de paie, flori uscate de sânziene.

 

În noaptea de sânziene se fac mănunchiuri de flori de sânziene cu care se împodobesc ferestrele, porțile, streșinile caselor, pentru a-i apăra pe oameni de duhurile rele și se pun cununi în coarnele vitelor pentru a le feri de rău. Femeile își pun florile în jurul mijlocului pentru a fi ferite de dureri iar fetele tinere își împletesc cununi de sânziene pe care le poartă pe cap pentru a fi sănătoase și îndrăgite de băieți. Roua de pe sânziene culeasă în ziua de sânziene se întrebuințează în bolile ochilor iar planta întreagă se pune în apa de baie a copiilor pentru a-i întări.

 

Planta e răspândită în Europa și Asia; crește prin fânețe, margini de păduri, tufărișuri, din zona de câmpie până în etajul alpin. Are tulpină subțire, în patru muchii, ce ajunge la o înălțime de 30-60 cm, frunze înguste și alungite, grupate căte 7-8 în jurul unui nod și flori mici, albe la specia Galium mollugo și galbene la specia Gallium verum. Florile răspândesc o mireasmă puternică, asemănătoare cu a mierii. Sânzienele înfloresc din mai până în septembrie; în scop terapeutic se folosește partea aeriană,  care se recoltează în momentul înfloririi și se usucă la umbră.

 

Compoziție chimică

 

iridoide cu acțiune antiinflamatoare, analgezică, sedativă

flavonozide cu acțiune diuretică și antiinflamatoare

taninuri cu acțiune cicatrizantă

acid citric

substanțe minerale

enzime

 

Acțiuni terapeutice

 

sânzienele sunt în primul rând cunoscute pentru acțiunea de echilibrare a funcției tiroidiene; mai au de asemenea acțiune:

diuretică

antispastică

depurativă

ușor sedativă

ușor laxativă

cicatrizantă

coleretică ( stimulează eliminarea bilei din vezica biliară)

colagogă (stimulează secreția hepatică de bilă)

afrodiziacă

 

Indicații        

 

Cu administrare internă:

afecțiuni ale glandei tiroide: hipo- sau hipertiroidie, noduli tiroidieni

faringite, laringite, amigdalite alături de salvie

afecțiuni urinare : cistite, pielonefrite, litiază urinară, alături de splinuță, zămoșiță și frunze de mesteacăn

gută, reumatism

insomnie, alături de tei și talpa gâștei

erupții cutanate alergice împreună cu trei frați pătați și rădăcina de brusture

 

Cu administrare externă:

Plăgi, răni

reumatism

erupții tegumentare

 

Mod de administrare

 

Intern se poate administra sub formă de pulbere :

planta uscată se râșnește fin cu o râșniță electrică curată; din pulberea obținută se ia câte o linguriță de 4 ori pe zi, la intervale regulate, cu minim 30 minute înainte de mese, se ține sublingual 15-20 minute apoi se înghite cu puțină apă plată

macerat la rece: se pun 2 linguri pline de plantă la 1 litru de apă plată și se lasă aproximativ 7 ore ( peste noapte) la temperatura camerei, apoi se strecoară; se bea pe parcursul unei zile, cu înghițituri mici, între mese

tinctură

 

Extern se utilizează sub formă de:

 

cataplasme cu pasta obținută din pulberea de plantă amestecată cu puțină apă, aplicată pe zonele afectate

 

cataplasme cu macerat de plantă (se folosește un macerat mai concentrat, din 5 linguri de plantă la 1 litru de apă)

 

gargară cu macerat, în cazul afecțiunilor tiroidiene, laringiene, faringiene

 

unguent. Se aplică local pe articulațiile dureroase în caz de reumatism; de asemenea se recomandă ca adjuvant în: eczeme, furuncule, erizipel

 

de Andreea Dragomirescu

 

 

 

 

 PREZENTARE CARTE

INDEX AYURVEDIC SISTEMATIC SELECTIV

Lucarea cuprinde 30 de plante medicinale, dintre cele mai renumite și eficiente cunoscute în tradiția terapeutică ayurvedică, precum și unele plante mai puțin cunoscute din România, împreună cu efectele lor terapeutice remarcabile.

 

 IMAGINI

 


 

 

 Căutare în actualități



 

 Accesări

9724

 

 Utilizatori

 

 

 Creat:

 

 

 


A.M.N. – ROMÂNIA ©2005-2012
  Procesare 1.6109 secunde - 22 queries