|
PERICOLELE
CONSUMULUI DE CARNE
Eschimoșii, care trăiesc preponderent
cu carne, îmbătrânesc totuși foarte rapid, având o medie de viață de numai
27 de ani și jumătate. Kirghizii, trib nomad din Rusia orientală al căror
regim se compune în mod esențial numai din carne, îmbătrânesc la rândul lor
prematur și mor destul de repede, fără a depăși, cel mai adesea, vârsta de
40 de ani.
OTRĂVIREA
Chiar înainte și mai ales după agonia
din abatoare, lupta inutilă a animalelor terifiate, care se zbat pentru
a-și păstra viața, antrenează mari schimbări biochimice, care fac să apară
la acestea subproduse toxice și o mare cantitate de adrenalină emisă în mod
abundent în întregul lor corp datorită durerii, otrăvind astfel trupul lor,
angoasat într-un asemenea grad, încât carnea este deja oarecum otrăvită de
suferința cumplită a animalului înainte de moarte. În conformitate cu
Enciclopedia Britanica, în corpul animalelor ucise găsim multe toxine,
precum acidul uric sau alte deșeuri toxice, ce se află atât în sângele
acestora cât și în țesuturi.
CANCERUL
Un studiu recent efectuat printre
50.000 de lacto-vegetarieni a pus în evidență rezultate extraordinare care
au șocat lumea cercetătorilor în domeniul cancerului. Studiul arată clar că
acest grup prezintă un procent incredibil de scăzut de persoane bolnave de
cancer în raport cu un grup similar ca vârstă și sex, dar mare consumator
de carne. Studiul mai arată de asemenea că speranța de viață a grupului
lacto-vegetarian este cu mult mai mare și că toate maladiile
cardiovasculare sunt în cazul lor prezente într-un procent mult mai redus.
DE CE PERSOANELE CARE CONSUMĂ CARNE
SUNT MAI
VULNERABILE LA CANCER
Unul dintre motive ar putea fi
următorul: se știe că o bucată de carne, după numai câteva zile de la
sacrificarea animalului respectiv capătă o culoare nesănătoasă gri-verzuie
măslinie; pentru a împiedica această degradare, industria cărnii folosește
curent diferite substanțe ca: nitrați și alți conservanți pentru a o face
în mod artificial (dar nesănătos) să apară roșie. Cercetări din ultimii ani
au mai demonstrat de asemenea, în mai multe rânduri, că aceste substanțe
conservante sunt profund cancerigene. Pe de altă parte, pentru a crește cât
mai repede și pentru a aduce cât mai mult profit, animalele sunt adeseori
îndopate: li se inoculează mari cantități de hormoni care le stimulează în
mod haotic creșterea, li se administrează stimulenți în exces ai
apetitului, antibiotice, calmante și amestecuri alimentare chimice.
Cum fermele s-au schimbat adeseori în
adevărate fabrici de accelerare a creșterii de animale, numeroase animale
nu mai ajung niciodată, până în ziua tăierii, să vadă lumina zilei. Viața
lor se desfășoară total forțată într-un mediu restrâns, neprielnic și în
cele mai multe situații se sfârșește printr-o moarte brutală.
Iată un exemplu frapant: fermele de
creștere a puilor de găină într-un ritm accelerat. Ouăle sunt clocite la
etajul superior; puii sunt în mod curent drogați și îndopați. Ei mănâncă cu
lăcomie din coliviile lor fără posibilitatea de a se mișca prea mult și
fără aer curat; pe măsură ce cresc sunt deplasați către etajele inferioare;
când ating etajul de jos ei sunt prompt tăiați. Asemenea practici atât de
artificiale nu numai că dezechilibrează starea chimică a corpului fizic al
puiului de găină, distrugându-i obiceiurile naturale, dar îi și determină, de
asemenea, apariția tumorilor maligne și a altor malformații.
BOLILE CARDIACE
Grăsimile animale, cum ar fi
colesterolul, acoperă pereții vaselor sanguine și, pe măsură ce persoana
care consumă carne îmbătrânește, diametrul acestor vase scade din ce în ce
mai mult. Presiunea pe care trebuie să o învingă inima crește, rezultând o
vulnerabilitate cardiacă și o creștere a tensiunii arteriale.
În societatea noastră, o persoană din
două care consumă carne va fi atinsă de o maladie cardiacă sau care este
legată de vasele sanguine, în timp ce exact aceste boli sunt practic
aproape necunoscute în țările în care consumul de carne este foarte scăzut.
Autopsia soldaților americani omorâți în războiul din Coreea arată că,
chiar și la vârsta de 22 de ani ei aveau deja semne caracteristice de
arterioscleroză coronariană, semne care erau total inexistente la soldații
coreeni care erau preponderent lacto-vegetarieni.
PUTREFACȚIA
Spre deosebire de plante, care au o
membrană celulară rigidă și un sistem circulator simplu, celulele animale
mor foarte rapid când circulația este oprită. Imediat ce viața încetează,
proteinele animale se coagulează și sunt secretate enzime autodistructive;
se formează o nouă substanță numită "ptomaină".
Carnea, peștele și ouăle au o
proprietate comună: ele se descompun și putrezesc rapid. Cea mai mare
cantitate de carne este consumată de obicei la un interval de o săptămână
sau două de la sacrificarea animalului și aici trebuie să reamintim că
putrefacția și creșterea numărului de bacterii începe aproape imediat după
moarte. Obișnuința de a consuma o asemenea carne animală în starea sa
caracteristică de descompunere rapidă creează otrăvuri foarte violente în
colon și, în plus, îmbătrânește prematur tractul intestinal.
RELAȚIA ÎNTRE SPIRITUALITATE, MORALĂ
ȘI CONSUMUL DE CARNE
Din moment ce este posibil să trăim
în mod sănătos, fără să consumăm carne, este firesc să ne întrebăm dacă
carnivorismul este o obișnuință morală și umană. Este evident că animalele
nu-și dau viața în mod liber pentru ca noi să ne permitem luxul de a le
mânca lor carnea. Numeroase grupări religioase și spirituale au adoptat
regimul vegetarian, recunoscând caracterul sacru al întregii vieți și
necesitatea de a trăi fără a cauza suferință. Printre aceste grupări se
găsesc: yoghinii, hindușii, budiștii, zoroastrienii, taoiștii, esenienii,
Societatea teozofică, Biserica Adventistă, Biserica Unitaristă Ordinul
Crucii, Benedictinii, Trapiștii, Mișcarea Gnostică Creștină Universală,
Ordinul Rose Croix etc.
În epoca de început a creștinismului,
numeroase grupări spiritualiste s-au opus cu tenacitate consumului de
carne, considerându-1 un lux costisitor, barbar și dăunător sănătății.
Oricine a vizitat un abator știe bine că animalele suferă foarte mult
înainte și în timpul tăierii lor.
A nu face nici un rău ființelor vii,
aceasta înseamnă că alimentele noastre trebuie, pe cât posibil, să fie
alese dintre creaturile vii la care manifestarea conștiinței este cât mai
redusă. Prin urmare, dacă avem la dispoziție în cantitate suficientă
legume, fructe, cereale și diferite produse lactate, animalele nu trebuie
niciodată să fie sacrificate pentru a ne asigura hrana. În orice caz,
înainte de a omorî un animal a cărui conștiință este foarte dezvoltată sau
chiar subdezvoltată, trebuie înainte să examinăm cu luciditate dacă nu este
posibil să trăim mult mai sănătoși în corpul nostru fără a lua viața acelui
animal.
CE
SUSȚINE ȘI REGENEREAZĂ ÎN REALITATE PRINCIPIUL SUBTIL VITAL?
Pentru a rămâne tineri și plini de
vitalitate trebuie să consumăm hrană vie în locul hranei moarte. Importanța
vitalității hranei a fost apreciată de marele inițiat Pitagora încă de acum
2500 de ani: „Doar hrana vie și
proaspătă îi poate permite omului să rămână sănătos, să fie fericit și să
simtă adevărul".
Nimic din ce are viață în natură nu
este etern și neschimbător. Tot ceea ce are viață se află fie într-un
proces de creștere și regenerare, fie într-un proces de descompunere.
Fructele proaspete, oleaginoasele, produsele cerealiere, fiind toate
capabile să germineze și să crească, sunt susceptibile de a ne furniza atât
forță vitală și energie cât și o cantitate suficientă de proteine. De mii
de ani yoghinii afirmă, pentru cei care sunt capabili să înțeleagă, că doar
acest fel de hrană trebuie să fie consumată.
Pentru a menține și a da viață este
necesară o altă viață, ori aceasta se aplică, de asemenea, și pentru hrana
noastră. Un mare înțelept spunea: "Corpul
uman este constituit din nenumărate celule vii. Celulele cresc și se
dezvoltă cu ajutorul entităților similare. Natura energiilor subtile ale
celulelor noastre vii va fi formată în funcție de felul alimentelor pe care
noi le consumăm predominant. Toate acestea influențează, în definitiv, într-un
anumit grad vitalitatea, psihicul și mentalul. Dacă celulele corpului uman
se hrănesc și se dezvoltă pornind de la o hrană aproape moartă, putredă și
dezgustătoare, provenind din carnea animalelor la care instinctele de bază
predominau, este normal, prin urmare, că mentalul se va orienta către în
jos."
Amintim câțiva lacto-vegetarieni
faimoși:
Pitagora,
Platon, Socrate, Ovidiu, Seneca, Plutarh, Clement din Alexandria, Leonardo
da Vinci, Tolstoi, Newton, Milton, Shakespeare, Jean Jaques Rousseau,
Voltaire, Benjamin Franklin, Darwin, Wagner, Tagore, H.G. Wells, George
Bernard Show, Bob Dylan, Gandhi, Albert Shweitzer, Albert Einstein.
de
Andra Bazavan
|
